Ce să nu faci în Vamă #jurnadevama

Am vrut să evit aglomeraţia de pe autostradă aşa că am luat noaptea-n cap şi am urcat în maşină, cu gândul să ajung la mare înaintea celorlalţi. Nu c-ar fi plecat marea undeva, dar să mergi în coloană pe autostradă nu este chiar cel mai plăcut lucru pe care vrei să-l faci. Varianta asta este la noroc de fiecare dată, căci poţi să ai ghinionul să nimereşti o zi în care să se hotărască mai mulţi s-o ia din loc în acelaşi interval orar şi atunci îţi doresc mult succes. N-a fost cazul de data asta, căci drumul până în Vamă a fost aţă, nu ne-am intersectat cu prea mulţi turişti pe drum. Şi au fost mulţi oameni la mare în weekendul prelungit de Rusalii. Aproape 60.000 de persoane, conform oamenilor care au stat să-i numere.

Am mai spus-o şi cu altă ocazie, cel mai mişto lucru când mergi în Vama Veche este că ai şansă să te-ntâlneşi cu prieteni la tot pasul. Am găsit nişte amici în gara din Constanţa, în timp ce aşteptam autocarul spre Mangalia iar în staţia de aici, în timp ce aşteptam ceva care să ne ducă în Vamă, am dat şi peste Ramonn şi prietena lui. Am venit singur din Bucureşti şi am ajuns gaşcă de aproape zece persoane la destinaţie.

Conform tradiţiei, am desfăcut prima bere neagră imediat ce m-am dat jos din maxi taxi, după care am luat-o agale pe drumul spre camping. Aveam în faţă un weekend întreg care avea să se termine cu nişte semne destul de serioase pe corp, dar asta urma să aflu abia mai târziu.

Cu pletele fluturând în vânt, am luat-o agale pe plajă, cu ochii după fete şi cu mâna pe o bere rece. Este cea mai bună terapie pentru trup şi suflet. Apa mării mi-a îngheţat zâmbetul pe faţă, la propriu, căci cele 17 grade nu erau tocmai pe placul meu. Dar am depăşit momentul repede, căci vremea de afară a compensat cu vârf şi îndesat. Având toate astea la dispoziţie, am luat un loc pe nisip, în poziţie pe burtă, sprijinit în coate, lângă prietenii cu care m-am întâlnit în Constanţa, şi ne-am pus la poveşti. Şi am tot povestit, fără să-mi dau seama că temperatura nisipului este cu mult peste ce poate suporta corpul meu. Aşa m-am ales cu nişte arsuri de toată frumuseţea în coate. Doar acolo. Ştiu că sună ciudat şi este destul de greu de crezut, dar poţi să-ţi coci partea aia fără problem dacă stai cu ele la copt pe nisipul încins.

Şi dacă aş fi scăpat doar cu atât, ce bine ar fi fost. Dar ziua de sâmbătă a început promiţător, cu o bere şi un cozonac la prânz, ca să fie digestia mai bună. Apoi încă o bere şi încă un cozonac, după câteva ture prin mare. Deşi apa a fost şi mai rece, alcoolul mi-a dat mai mult curaj, aşa că n-am avut o problemă cu asta. Am avut în schimb o problemă cu hidratarea, având la îndemână atâtea variante de alcool, am uitat că este imperios necesar să consum şi apă. Rezultatul a fost o insolaţie cum n-am mai avut de mulţi ani. Am dormit vreo două ore şi când m-am trezit nici nu puteam să mă mişc. Insolaţie în tot corpul, frisoane, dureri de cap, tot tacâmul şi ceva pentru aperitiv. Abia atunci am rememorat meniul de băuturi consumate pe parcursul zilei şi mi-am dat seama că apa nu se afla printre ele. Am ras instant un litru de apă, asta pentru a mă recupera, o aspirină efervescent şi ceva de mâncare, şi abia pe la ora 01:00 am început să-mi revin. La ora 02:00 eram rege pe deal, sau în cazul de faţă, pe plajă. Nu pot să spun că nu mi-au prins orele astea de somn, căci am avut ocazia să prind răsăritul fără probleme, şi cu două ore de somn, de la 09:00 la 11:00, m-am trezit duminică mai fresh ca niciodată. Dar experienţa prin care am trecut m-a adus cu picioarele pe pământ şi am renunţat să mai fiu zmeu din punctul ăsta de vedere. Apa face bine în orice situaţie, mai ales când afară sunt peste 35 de grade şi cu atât mai mult când în ecuaţie intră alcoolul.

În altă ordine de idei, am văzut campingul cum nu l-am văzut niciodată în cei trei ani de când vin aici. Plin de viaţă, animat, cu oameni frumoşi şi dornici de distracţie. A fost, fără îndoială, cel mai populat loc din Vama Veche. Era şi greu să fie altfel, având în vedere că sâmbătă au fost campate aproximativ 350 de corturi. Duminică au rămas doar jumătate dintre ele, dar tot a fost suficient spaţiu pentru a-i putea primi pe toţi suporterii României la meciul disputant de tricolori în faţa Albanezilor.

Au curs râuri de bere, oamenii au cântat, au încurajat echipa şi au sperat la o victorie care să ducă România mai departe de faza grupelor. Din păcate, după cum ştiţi deja cu toţii, meciul s-a terminat cu un gol marcat de albanezi şi cu un singur punct strâns de tricolori în cele trei jocuri avute la această ediţie a Campionatului European. Am să mă abţin de la a critica în vreun fel prestaţia avută de români la Euro. Au făcut alţii lucrul ăsta până acum şi cu siguranţă o vor mai face. Eu prefer să mă bucur că am avut ocazia să mai văd o dată echipa jucând la un turneu final, şi nu doar atât, ci şi în deschiderea marelui eveniment.

M-am întors puţin avariat de la mare, dar cu nişte amintiri mişto şi cu convingerea ca şi vara aceasta va fi cel puţin la fel de mişto ca cea de data trecută. Aveţi mai jos un clip cu ce s-a întâmplat la Sandalandala weekendul trecut. Mai multe vor veni cât de curând. Fiţi pe fază!

Comentarii